Mergeți cu mașina la aeroport și nu știți unde să o lăsați în siguranță? Comparatorul nostru vă arată parcările păzite disponibile la orice aeroport ales de dumneavoastră, ordonate după preț, distanță și recenzii. Rezervați-vă locul și scăpați de o grijă.

Comparați parcările de la aeroport

Boli de inimă și probleme vasculare

Detaliu al picioarelor unui pasager purtând ciorapi compresivi, cu tălpile ușor ridicate în scaunul avionului, ca măsură de prevenire a trombozei.
Ciorapii compresivi ajută la reducerea riscului de cheaguri de sânge în timpul zborurilor lungi.

Inima și vasele de sânge sunt supuse la bord unei solicitări mai mari. Nivelul de oxigen din cabină corespunde aproximativ altitudinii de 2 000 de metri deasupra nivelului mării, tensiunea arterială și frecvența cardiacă se modifică la decolare și la aterizare, iar stresul călătoriei poate agrava întreaga situație.

Cardiologii recomandă amânarea zborului cu cel puțin două săptămâni după un infarct miocardic, iar după un infarct mai sever chiar mai mult. Angina pectorală instabilă, aritmiile netratate și insuficiența cardiacă decompensată se numără, de asemenea, printre stările în care zborul nu poate fi recomandat fără acordul medicului.

Un test orientativ, care arată dacă sunteți apt de zbor, este destul de simplu: puteți urca un etaj în ritm normal, fără să vi se taie respirația? Dacă nu, corpul vă spune că solicitarea din cabină nu va fi lipsită de riscuri. Discutați întotdeauna cu un cardiolog înainte de zbor.

Tromboza și factorii de risc

În timpul șederii prelungite în poziție nemișcată în avion, sângele din venele membrelor inferioare circulă mai lent și există riscul să se formeze cheaguri. Trombul rezultat poate migra spre plămâni și poate provoca o embolie pulmonară care pune viața în pericol.

Riscul de tromboză este crescut de fumat, obezitate, contraceptivele hormonale, sarcină și lăuzie, deshidratare, venele varicoase și un episod tromboembolic anterior. Dacă vă regăsiți chiar și într-un singur factor dintre aceștia, nu ar trebui să faceți un zbor lung fără ciorapi compresivi și mișcare regulată. Dacă se combină mai mulți factori de risc, discutați cu medicul posibilitatea administrării preventive de anticoagulante.

Starea după o operație sau un accident

Intervențiile chirurgicale lasă în corp gaze și aer care se dilată la scăderea presiunii din cabină și pot provoca durere sau complicații.

După operațiile abdominale, medicii recomandă să așteptați cel puțin 10 zile până la primul zbor. Operațiile la urechea medie sau la sinusurile nazale necesită, de asemenea, vindecare completă înainte de zbor, deoarece variațiile de presiune se transmit direct în zonele operate.

Fracturile recente imobilizate în ghips prezintă un risc dintr-un alt motiv. Ghipsul strânge ferm, iar dacă membrul de sub el se umflă (ceea ce se întâmplă în timpul zborului), apare pericolul de ischemie a țesuturilor. Companiile aeriene au reguli privind călătoria cu ghips în funcție de durata zborului. Informați-vă întotdeauna în această privință înainte de a cumpăra biletul de avion.

Probleme respiratorii

Un pasager la fereastra avionului, cu ochii închiși, respiră calm și lent, cu mâna așezată ușor pe piept.
În cabină presiunea aerului este mai scăzută, ceea ce poate agrava problemele respiratorii existente.

Presiunea scăzută și umiditatea redusă a aerului din cabină (sub 20 %) sunt neplăcute chiar și pentru pasagerii sănătoși. Pentru persoanele cu boli pulmonare cronice pot fi însă cu adevărat periculoase.

Bronșita cronică și emfizemul pulmonar reduc capacitatea plămânilor de a lucra cu o rezervă redusă de oxigen. BPOC în formă severă sau o pneumonie activă sunt situații în care zborul fără aparat de oxigen și fără acordul medicului este exclus.

Inflamația rinofaringelui și a sinusurilor provoacă la decolare și la aterizare o suprapresiune dureroasă, deoarece mucoasa congestionată nu permite egalizarea presiunii. Nu este o situație care pune viața în pericol, ci o experiență foarte neplăcută, cu posibile leziuni ale timpanului. Un spray nazal decongestionant, aplicat cu o jumătate de oră înainte de decolare și de aterizare, ameliorează considerabil situația.

Când călătoriți, cel mai bine este să aveți parcarea rezolvată din timp. Alegeți cu ajutorul comparatorului nostru un loc de parcare păzit, cu transfer direct la terminal, și porniți spre aeroport fără stres.

Alegeți parcarea prin comparatorul nostru

Cine nu ar trebui să călătorească cu avionul? Epilepsia nu exclude neapărat zborul

Epilepsia în sine nu este o contraindicație absolută pentru zbor. Dacă epilepsia este bine controlată, cu medicație luată regulat, majoritatea pacienților pot zbura fără restricții.

Atenție însă la ce poate declanșa o criză. De exemplu, lipsa somnului dinaintea zborului, stresul de la check-in, de la căutarea unei parcări la aeroportul Praga și de la controlul de securitate, deshidratarea din cabină și un jet lag accentuat sunt declanșatori tipici. Înaintea unei călătorii mai lungi, discutați întotdeauna cu neurologul o eventuală ajustare a dozei de medicamente. Informați însoțitorii de bord despre starea dumneavoastră – echipajul știe cum să reacționeze, dar trebuie să afle de situație.

Scufundările și boala de decompresie

Cine face scufundări cu butelie trebuie să respecte o regulă strictă: între ultima scufundare și urcarea în avion trebuie să treacă cel puțin 24 de ore. După scufundări repetate sau la adâncimi mai mari, pauza recomandată este de 48 de ore.

Motivul este de natură fiziologică. În timpul scufundării, azotul se absoarbe sub presiune în țesuturi și în sânge. Dacă organismul are timp suficient să îl elimine treptat, nu se întâmplă nimic. Dacă însă presiunea scade rapid (de exemplu la decolarea avionului), azotul se poate elibera prea repede și poate provoca boala de decompresie, cu simptome de la dureri articulare până la paralizie sau deces.

Sarcina și lăuzia

O călătoare însărcinată, în haine comode, stă în holul luminos al aeroportului cu o valiză și își ține mâna pe burtă.
Femeile însărcinate ar trebui să discute zborul cu medicul, mai ales în ultimele săptămâni de sarcină.

Sarcina avansată limitează transportul cu avionul din două motive: riscul de naștere prematură și riscul crescut de tromboză. Majoritatea companiilor aeriene nu transportă gravide după săptămâna 36 (în cazul sarcinilor multiple, după săptămâna 28), fără excepție. Între săptămânile 28 și 36 este necesar, în mod standard, un certificat fit-to-fly de la medicul ginecolog.

Lăuzia este perioada în care organismul femeii trece printr-o transformare hormonală și fizică importantă, iar riscul de tromboembolie este considerabil crescut. La scurt timp după naștere, zborul cu avionul fără consultarea medicului nu este recomandat.

O prezentare detaliată a regulilor valabile în fiecare trimestru și a politicilor fiecărei companii aeriene găsiți în articolul dedicat zborului în timpul sarcinii.

Cine nu are voie să urce în avion fără consultarea medicului

Există o categorie de afecțiuni în care zborul nu este interzis în mod absolut, dar fără o evaluare medicală pur și simplu nu se poate spune dacă este sigur.

Printre acestea se numără:

  • anemia (capacitate redusă de a transporta oxigen),
  • afecțiunile psihice în fază de criză acută,
  • bolile oncologice în timpul tratamentului,
  • un accident vascular cerebral recent (pauză recomandată de minimum 2 săptămâni),
  • diabetul sever, cu control instabil
  • și stările post-transplant.

În aceste cazuri, medicul evaluează situația concretă și eliberează sau nu adeverința fit-to-fly. Fără acest pas, mai bine amânați zborul.

Ce se întâmplă cu corpul în timpul zborului și cum reduceți riscurile

Chiar și un pasager sănătos trece la bord prin schimbări fizice pe care merită să le cunoașteți.

Forțele de accelerație de la decolare și aterizare solicită inima și vasele de sânge pe termen scurt, dar intens. Urechile reacționează la schimbarea de presiune – înghițitul, mestecatul sau manevra Valsalva (vă țineți nasul și împingeți ușor aerul cu gura închisă) ajută la egalizarea presiunii. Jet lagul dă peste cap ceasul biologic și afectează somnul; la călătoriile mai lungi ajută adaptarea treptată a ritmului de somn încă de acasă. Răul de mișcare afectează o parte dintre pasageri, mai ales la turbulențe; un loc deasupra aripilor oferă cel mai liniștit zbor.

Respectați și regulile generale de prevenție: beți suficientă apă, limitați alcoolul și cafeaua, dezmorțiți-vă sau faceți câțiva pași la fiecare 30 de minute, puneți-vă ciorapii compresivi înainte de îmbarcare. Pentru zborurile mai lungi, unii medici recomandă o doză preventivă de aspirină pentru reducerea coagulării sângelui – depinde de riscurile individuale, consultați medicul din timp.

Regulile privind lichidele în avion se aplică și medicamentelor în formă lichidă – pungă transparentă și maximum 100 ml per recipient, dacă nu aveți o prescripție medicală care să justifice o excepție.

Verificați-vă starea de sănătate înainte de orice altceva

Marea majoritate a oamenilor pot zbura fără probleme, iar avionul rămâne unul dintre cele mai sigure mijloace de transport din lume. Există totuși situații în care mediul din cabină adaugă organismului o solicitare pentru care acesta nu este pregătit. Dacă vă privesc bolile de inimă, o operație recentă, o sarcină avansată sau o scufundare cu o zi înainte de plecare, consultarea medicului ar trebui să fie prioritatea dumneavoastră înainte de orice altceva.

Iar dacă zburați pentru prima dată și nu știți ce vă așteaptă, de la sosirea la aeroport până la urcarea în avion, citiți și ghidul dedicat primului zbor cu avionul. Vă recomandăm, de asemenea, să faceți din timp o comparație a parcărilor de la aeroport.

Parcarea de la aeroport o rezervați prin comparatorul nostru încă de acasă. Comparați variantele disponibile, alegeți un loc păzit cu transfer și confirmați rezervarea în două minute. Plătiți abia la sosire, iar anularea este gratuită cu până la 24 de ore înainte.

Rezervați parcarea la aeroport